Deşi nu are o definiție juridică, noțiunea de muncă precară a fost lansată de unii reprezentanți ai mediului academic şi activiști in domeniul drepturilor de muncă. Ea reprezintă un tip de muncă prost plătit, instabil, și lipsit de protecție.
Work Rights Centre îi are ca grup țintă pe acei lucrători care, în practică, nu își cunosc statutul de angajat, nu posedă un contract de muncă și nu au acces la drepturi de muncă de bază precum concediul plătit sau pauzele. Mai grav, printre aceștia se numără lucrătorii care sunt remunerați “cu banii jos”, sub valoarea normală a salariul minim pe economie, şi care fără să vrea ajung să lucreze pe piața neagră.
Veniturile mici obținute din munca plătită “cu banii jos”, sub valoarea normală a salariul minim pe economie, sunt cea mai clară cauză a situaţiei financiare precare. În plus, munca efectuată fără contract si plățile în numerar îngreunează posibilitatea persoanelor de a-şi documenta istoricul de angajare și de a-și accesa indemnizațiile de muncă. De asemenea, aranjamentele de muncă neoficiale afectează evoluția în carieră, o altă sursă a situaţiei financiare precare a lucrătorilor.
Cercetările noastre indică faptul că muncitorii plătiți cu banii jos, sub ratele salariului minim pe economie, nu întrunesc cerințele companiilor imobiliare. Singura soluție a acestora este de a subînchiria in mod ilegal de locuințe supraaglomerate, unde depozitele pe care le plătesc nu sunt protejate şi unde sunt în permanență sub amenințarea evacuării.
Persoanele prost plătite sunt obligate să muncească ore în plus pentru a compensa natura nesigură din punct de vedere financiar a slujbei lor. Această presiune de a creşte numărul de ore lucrate nu lasă mult timp pentru socializare, ceea ce prejudiciază bunăstarea psihologică a individului și duce la deteriorarea relațiile comunitare.
În cazul lucrătorilor care provin din Uniunea Europeană, nedovedirea statutului de lucrător în termen de 3 luni de la mutarea în Regatul Unit poate duce la deportare.
Deşi munca precară poate afecta pe oricine, persoanele cel mai expuse sunt lucrătorii migranți cu un nivel de educație modest şi cunoştințe de limba engleză şi de IT de bază. Acestea constituie bariere în calea 1) înțelegerii statutului de angajat şi a drepturilor de pe piața de muncă britanice asociate acestui statut, 2) accesării muncii formale, şi 3) luării de măsuri atunci când drepturile de muncă sunt încălcate.
Riscul este cu atât mai mare în cazul lucrătorilor migranți ce tind să își găsească de lucru prin recomandări ce provin în principal din cadrul propriilor rețele entice şi care sunt reticenți sau se află în imposibilitatea de a-şi solicita drepturile de muncă din teama de a sfida un membru important al propriei diaspore, ceea ce poate fi considerat un tabu cultural.
Noi considerăm că munca precară poate fi eradicată printr-un efort comun al prestării de servicii dedicate sprijinului persoanelor în a-şi înțelege şi solicita drepturile de muncă, împreuna cu o schimbare de sus în jos (top-down) în ceea ce priveşte modul în care este investigat salariul minim pe economie.
Lucrători: Cunoaşte-ți drepturile de muncă